Book

 Cărțile manuscrise din perioada medievală și Evul Mediu

▪︎În perioada medievală, numeroase mănăstiri erau prevăzute cu un scriptorium, atelier în care cărţile erau scrise, decorate şi legate. Această activitate avea ca obiect principal literatura religioasă, dar călugării s-au interesat şi de textele profane; latina era limba bisericii şi fiecare cleric trebuia să o cunoască suficient de bine; călugării recopiau şi textelele autorilor din antichitate, mai puţin pentru text cât pentru limbă, pentru a învăţa latina şi a o pune mai bine în practică. Păstrarea acestei literaturi poate fi şi o dovadă a prestigiului pe care îl exercita încă asupra anumitor spirite sensibile la asprimea timpului.

▪︎Apariţia cărţii este legată de suporturile scrierii. Un foarte vechi suport al cărţii, argila, era folosit în Mesopotamia, chiar din mileniul al III-lea î.Hr.; se trasau caractere în tăbliţele de argilă încă moi şi umede, cu ajutorul unui instrument triunghiular; apoi aceste tăbliţe se coceau în cuptor pentru a le întări. S-au găsit la Nippur, în regiunea Sumerului, tăbliţe provenind din mileniul al III-lea î.Hr.; 22 000 de tăbliţe datând din secolul al VII-lea î.Hr. au fost descoperite la Ninive, aparţinând bibliotecii şi arhivelor regilor Asiriei. Fabricarea cărţilor era organizată; templele din Babilon şi Ninive aveau deja ateliere cu copişti.

▪︎Papirusul a rămas suport esenţial al cărţii în Egipt şi s-a răspândit în lumea greacă şi în Imperiul Roman. Papirusurile care ne-au parvenit nu reprezintă decât o infimă parte a celor care au existat. Aproape toate provin din Egipt, unde condiţiile climatice au uşurat păstrarea lor.

Cartea manuscrisă în epoca medievală era apreciată nu doar după conținut dar și după aspectul exterior. Legătura bogată, coperțile ornamentate cu materiale scumpe și bijuterii, munca manuală lungă și laborioasă – o astfel de carte putea fi un cadou scump, sau un simbol al statutului înalt în societate al proprietarului.

▪︎Cartea miniatură-manuscrisă. Traducerea în limba engleză a psalmilor, ce a aparținut cîndva Anne Boleyn, cea a cărui viață atît de tragică, a fost legată cu cea a regelui Henric al VIII-lea. Cele două inelușe au fost concepute pentru ca cartea să fie purtată la centură. Este păstrată cu grijă în Biblioteca Britanică din Londra.

▪︎Ceasoslovul regelui francez Henric al II-lea. Realizat la comanda personală, conține anumite rugăciuni. În prezent cartea se află în fondurile bibliotecii municipale Amiens. Specific pentru exemplarul dat este ornamentarea cu simbolul casei regale franceze ”Fleur de lis”